Parcul Național Munții Rodnei: Picioru Oncului – vârful Gărgălău – Tăul Știol

Traseu: Borșa Fântână – Pasul Prislop - Picioru Oncului – vârful Gărgălău – Tăul Știol

Obiectiv: Vârful Gărgălău abordat peste obârșia văii Bistrița Aurie, suind Picioru Oncului, cu retur prin Șaua Gărgălău – Tăul Știol (lacul glaciar Izvorul Bistriței Aurii)

Localizare: Maramureș – Bistrița Năsăud, Parcul Național Munții Rodnei – Borșa

Itinerar: Baia Mare – Borșa – 150 km + 15 km până în Pasul Prislop + 5 km – foarte accidentat/ abrupt până în Șaua Știol (numai cu 4×4 )

Marcaj turistic: din Pasul Prislop în Șaua Știol triunghi roșu, Picioru Oncului nemarcat turistic; vârful Gărgălău – Șaua Gărgălău bandă roșie; Șaua Gărgălău – Șaua Știol marcaj vechi, bandă albastră

Tip traseu: circuit alpin

Grad dificultate: mediu

Echipament necesar: adecvat anotimpului; neapărat bocanci aderenți; utile bețele de trekking – zone accidentate, custuroase, abrupte

Lungime și durată: circuitul alpin pietonal presupune cca 51/2-6 ore în care se parcurg aprox. 10-12 km

Diferență de nivel: din Borșa Fântâna circa 1500-1600 m; din Șaua Știol circa 550-600 m

Recomandări: harta turistică Borșa, harta DIMAP Munții Rodnei, harta BelAlpin Munții Rodnei

Avertismente: habitat vipere; atenție la camparea în cort – habitat de urși; zone pastorale, cu câini ciobănești

Căi de acces: din Borșa Fântâna (Complexul Turistic Borșa) pe valea Zănoaga – trecând pe la Cascada Cailor – marcaj triunghi roșu; din Pasul Prislop pe drumul accidentat spre Șaua Știol – Stâna Zănoaga Cailor – marcaj triunghi roșu

Mijloace de locomoție: curse Baia Mare – Borșa sau/și Borșa Vatra Dornei (până în Pasul Prislop); autoturism personal; mountainbike

Sugestii de cazare: cort, hoteluri, pensiuni din Borșa, Borșa Poiana, Borșa Fântâna

Descriere traseu:
Plecam din Baia Mare spre Borşa Fântâna și optăm pentru varianta prin Cavnic – Budeşti – Văleni – Bârsana – Moisei. Din Săliştea de Sus zărim Muncelul Râios, avanpost al Munţilor Rodnei spre Pasul Şetref iar din Săcel, Pietrosul Rodnei în timp ce din Dealul Moiseiului Culmea Hotarului, Golgota iar pe lângă şosea ofertanţii de miere de albine, polen, faguri cu miere etc.

După ce traversăm Dealul Moisei spre valea Vişeului se deschide scena măreaţă a altor numeroase terase împânzite de munteneştile gospodării ale Moiseiului dar şi unghiuri către Toroioaga, Capra, Lucăciasa, Cearcănu din Parcul Natural Munţii Maramureşului. Pietrosul Rodnei ne răsfață adesea, de la înălţimea lui de 2303 m, cu minunate nebuloase însângerate de apusul soarelui, precum și vârfurile Feţei şi Puzdre ce apar mai la stânga. Mai vedem Paltinu, Cimpoieşu, Muntele Cailor şi culoarul telescaunului din Borşa Complex spre Runcu Ştilolului şi vârful Ştiol.

Din Borșa Fântâna continuăm pe DN 18 spre Pasul Prislop admirând gospodăriile tradiționale şi pensiunile din zona Complexului Turistic Borşa, zona Prisaca – Faţa Meselor – Buza Muntelui (cu traseul viitoare telegondole), Paltinu, Cimpoieşul, Muntele Cailor, la stânga Cearcănu şi Podu Cearcanului din Parcul Natural Munţii Maramureşului. Treptat apar creştetele alpine ale Pietrosului Rodnei, Puzdrelor, Anieşului şi Gărgălăului.

Din Pasul Prislop, pe lângă biserica mănăstirii, continuăm la dreapta (5 km) pe un carosabil forestier intens spălat de averse şi torente, pietros, accidentat-hârtopos, în unele locuri cu praguri stâncoase de şisturi cristaline (marcaj turistic triunghi roşu). În pajiștea alpină a vârfului Știol vara apar herghelii de zeci de cai scoase la păscut.

Podul Cailor, vârful Puzdre apoi Anieşul şi Laptelui Mare conturează demicirculara panoramă închisă de căldarea nordică a Gărgălăului, dimineața devreme 75% din ea aflată-n umbră dar treptat revelată de lumina dimineţii.

Abandonăm maşina, ne luăm rucsacii uşori de tură şi beţele de trekking, o luăm pe drumul lutos-pietros, întâlnind marcajul turistic refăcut, bandă albastră, spre Şaua Gărgălău. La stânga rămâne un staul pentru oi, mai jos fostul saivan din Şaua Ştiol şi refugiul Administrație Parcului Național Munții Rodnei, cu flamuri fluturate de briza răcoroasă a dimineţii. În dreapta se conturează Culmea şi vârful Musceta separând căldarea Gărgălăului de Zănoaga Cailor, mai în dreapta Podul Cailor. Apar de asemeni în dreapta saivanul şi stâna aplasate deasupra Cascadei Cailor.

Depășim simbolul interzis circulaţiei rutiere, amplasat pe o stâncărie de către în zona în care vechiul drum alpin care suia odinioară printre frumoase lapiezuri şi ponoare, ulterior prin dreapta lacului glaciar Izvorul Bistriţei Aurii (Tăul Ştiol) ajungând în Şaua Gărgălău şi făcând legătura cu Anieşul năsăudean, respectiv cu Căldarea Puzdre (via Bulevardul Rodnei), are o nouă variantă nord-estică prin care se evită accidentarea reliefului.

După circa 1 km o tăiem la stânga prin pajiştea alpină și ajungem la incipientul fir şoptitor al Bistriţei Aurii. Un frumos dar restrâns pâlc de molizi maturi intercalaţi cu alţii tineri marchează zona. Imediat începem suișul spre SE versantul din ce în ce mai abrupt al Piciorului Oancului. Și aici vara pasc cai printre ienuperii şi jnepenii rari.

Pe sforacele şistos-cristaline umede apar pămătufuri albe de barba moşului, portocalii corole de calcea calului, albe flori ale studentului, tufe de rododendron, clopoţei, afine, merişoare (coacăze roşii) iar din stânga, traversând Piciorul Oancului (Oncului) pentru a păşuna în căldarea nordică a Gărgălăului se aud clopote ale turmelor de mioare. Ieșim treptat din conul de umbră și dăm în labirintica mare de jnepeniş tăiată de poteci înguste, pietroase, ce traversează spre abruptul E-SE al Gărgălăului unde ne atrage privirile oglinda a unui tăuşor glaciar apropiat de o stână.

Din Culmea Oancului panorama se deschide nu numai spre marea Culme a Tomnatecului (vârful Tomnatec Mare 1943 m) ci şi spre vârful Putredu, Putredu la Mori, Tarniţa lui Putredu, Coasta Netedă, Tomnatecu II, vârful Inău şi-ndărătul său, abia perceptibil, vârful Inăuţ, perpendicular pe Inău, orientată spre NE, Culmea Pleşcuţa. Mai putem identifica pe vreme bună vârful La Om din Munţii Suhard şi succesivele Obcini Bucovinene.

Culmea Oancului e marcată-n treimea sa superioară SV de trei cocoaşe stâncoase peste care trece poteca pastorală. Suind-o, avem mereu în dreapta diferite perspective spre neregulata (post ilegală îndiguire şi amenajare în septembrie – octombrie 2002) oglindă a Tăului Ştiol. De aici se văd ca-n palmă şi numeroasele variante rutiere ilegale venind din Şaua Ştiol până-n buza nordică a lacului (iniţial micuţ, triunghiular), unele vechi, altele foarte recente şi orientate spre Şaua Gărgălău.

Aproape 3 ore și 30 de minute avem nevoie pentru a atinge cota 2158 m a vârfului Gărgălău după ce în prealabil la stânga lui putem admira în culmea principală (marcaj turistic bandă roşie) vârful Clăi, La Cepi, vârful Omului, de acolo înainte spre vârful Corongiş, custuros-stâncos, iar la stânga Cişa, Tarniţa lui Putredu, Coasta Netedă… Inăul. Tot de acolo se pot observa releele de pe vârful Heniu din Munţii Bârgăului.

Cea mai spectaculoasă panoramă de pe vârful Gărgălău o ia peste Bulevardul Rodnei spre vârful Galaţului, Laptelui, Anieşu Mare, lăsând în dreapta trapezoidalul vârful Puzdre, continuând cu vârful Negoiescu, Bârsanului, Repedea, Cormaia, Rebra, Buhăescu şi culminând cu vârful Pietrosul Rodnei. Spre stânga, către plaiurile năsăudene, se desprind culmile cocoşate cu vârful Mihăiasa, Rabla, Paltinu I-II-III, un alt vârf Pietros, o altă Coasta Netedă, vârful Ţapului… toate minunat scoase-n evidenţă datorită sur-argintiilor şisturi cristaline contrastând cu ocru-ruginiul tomnatic al pajiştii dominate de părul porcului.

Poposim pe vârful Gărgălău după care coborâm pe poteca marcată turistic spre Şaua Gărgălău (loc de campare cu cortul în locaţia La Izvoare). Pentru a scurta traseul cu circa 2 km putem aborda direct, descendent, pe piciorul nordic al Gărgălăului care ne scoate repede în poteca marcată cu bandă albastră ce suie din Şaua Ştiol spre Şaua Gărgălău. Traversăm căldarea cu frumoase zone umede de la est de Şaua Gărgălău pentru a coborî la Tăul Ştiol – pe malurile lacului glaciar ilegal amenajat, triplat ca suprafață, îndiguit.

O luăm la stânga, pe deasupra lacului, urmărind poteca/ drumul auto spre Şaua Ştiol. Dupa 5 ore și 30 de minute de circuit alpin încântător ne îmbarcăm pornind spre Pasul Prislop. Pentru variaţie putem opta din Borşa spre Vişeu de Sus, Vişeu de Jos, în continuare spre Bogdan Vodă, traversând pitorescul Bocicoel, oprind pentru o scurtă vizită la Mănăstirea Bârsana.

Alte trasee si atractii turistice:

Parcul Național Munții Rodnei: Pasul Prislop – Șaua Stiol – vârful Oncului – vârful Gărgălău – Tăul Știol Munții Rodnei: Tura la rododendron și gențiene în Parcul Național Munții Rodnei prin Pasul Prislop – Șaua Stiol – vârful Oncului, vârful Gărgălău – Tăul Știol Parcul Național Munții Rodnei: Din Borșa Fântâna, în Rezervația Piatra Rea Parcul Național Munții Rodnei: Borșa – Picioru Moșului – Pietrosu Rodnei