Păduri de fag din Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț incluse în patrimoniul UNESCO

Păduri de fag din zona Maramureșului, Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț, au fost incluse în patrimoniul UNESCO, împreună cu alți codri seculari de pe teritoriul României.

Copacii din pădurile seculare de la Strâmbu Băiuț și Groșii Țibleșului au dimensiuni impresionante, diametrul depășind 180 cm, iar înălţimiea fiind de peste 50 m pentru specia Fagus silvatica (fag).

Peste 24.000 de hectare de păduri virgine au fost incluse în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO. Cea mai mare parte se află în proprietatea publică a statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor — Romsilva, iar 338,1 se află în proprietate privată.

Cele șapte situri aflate în administrarea Romsilva sunt în Parcul Național Domogled — Valea Cernei, cu o suprafață de 10.321,7 hectare, în Parcul Național Semenic — Cheile Carașului, cu 4.278,3 hectare, în Parcul Național Cheile Nerei — Beușnița, 4.294,2 de hectare, în Parcul Național Cozia, cu 3.411,1 hectare și trei alte situri, Codrii seculari Slătioara, de 609,8 hectare, Groșii Țibleșului, de 346,3 hectare și codrii Strâmbu-Băiuți, cu 630 de hectare. În plus, a fost selectat și Codrul secular Șinca, de 338,1 hectare, aflat în proprietatea Primăriei Șinca din județul Brașov.

mage-29353″ />

Inițiativa includerii acestor situri în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO aparține Ministerului Apelor și Pădurilor, care a încheiat colaborări în acest sens cu Romsilva, Institutul Național de Cercetare — Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea” și organizațiile de mediu WWF — Programul Dunăre — Carpați și Greenpeace România.

Regia Națională a Pădurilor — Romsilva a inclus alte aproape 10.000 de hectare de pădure în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, procesul de identificare a altor păduri virgine fiind în derulare.

Pădurile virgine sunt ultimele zone în care natura supraviețuiește în forma sa pură, fără niciun fel de intervenție umană. Aceste păduri sunt ecosisteme stabile, în care trăiesc până la 13.000 de specii, și ele reprezintă 65% din pădurile virgine rămase pe continent (exceptând Rusia).

Munții Carpați adăpostesc ultimele mari păduri primitive de fag din Europa. Începând cu sfârșitul ultimei Ere Glaciare, aceste păduri s-au dezvoltat netulburate. Arbori ce au ajuns și la peste 50 de metri înălțime domină peisajul acestor păduri. Râși, lupi și urși populează încă acest areal sălbatic, iar specii pe cale de dispariție ale florei și faunei și-au conservat în Carpați diversitatea genetică.