Munții Igniș: Din Remeti în Pasul Huta pe Muntele Bradulului
Traseu: Remeți – valea Surdic – vârful Muntele Bradului – valea Băii
Obiectiv: circuit turistic pe Muntele Bradului (1079 m altitudine), pe parcurs, traversând partea NE a Țării Oașului, unde pot fi văzute construcții uriașe din beton ridicate de localnicii plecați la muncă în strainatate după modele occidentale prost adaptate arhitectural
Localizare: Maramureș, Remeți, Munții Igniș de NV
Itinerar: Baia Mare – Negrești Oaș – Pasul Huta (579 m altitudine) - Remeți – circa 85 km/ sens
Marcaj turistic: -
Tip traseu: circuit
Grad dificultate: mediu spre dificil iarna, in primul rând datorită lungimii și duratei
Echipament necesar: adecvat anotimpului, neapărat bocanci, hanorac, excelente bețele de trekking
Lungime și durată: 18-19 km, 7 ore și 30 de minute
Diferența de nivel: circa 700 m
Recomandări: de mers în echipă de 3-5 membri
Avertismente: atenţie la urşi, dupa atacul unei ursoaice cu pui un localnic din Remeți a fost ucis
Căi de acces: dinspre Pasul Huta sau dinspre Remeți
Mijloace de locomoție: autobuz sau microbuz Baia Mare – Negrești Oaș – Sighetu Marmației, autoturism personal
Sugestii de cazare: cort, pensiuni, localnici
Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare spre Seini – Negreşti Oaş - Pasul Huta (579 m altitudine). Ieșim din Negrești Oaș, la stânga şi-n faţă apar Piatra Bixadului şi vârful Vâscului (cel mai înalt din Munții Oașului).
Urcăm pe voltele Dealul Huta depășind o nouă pensiune și biserica Mănăstirii Sfânta Treime, apoi bătrânul Han Sâmbra Oilor. Coborâm spre Piatra, lăsând în dreapta borvizul și un han turistic relativ nou. Din Teceul Mic un drumeag o ia la stânga spre Ucraina, fără a traversa Tisa, aceasta realizând în zonă o cotitură spre NV, îndepărtându-se de frontieră. Teceul Mare (Teacevo) e dincolo de Tisa, în Ucraina.
Rulăm spre Remeţi și admirăm puţinele gospodării ale etnicilor ucrainieni, cu regularitate inundate la viituri, dar mai ales zăvoaiele şi lăcoviştile din vechile braţe ale Tisei aflate în stânga, frecvent curtate de pasionaţii pescari, cu sălcii şi plopi uriaşi. În dreapta se conturează culmile Dealului Neresenul Mare şi Mic separate de o vale afundă şi îngustă.
Oprim în Remeţi la monumentala biserică ortodoxă ucraineană pentru a vedea vechea biserică, partea restaurată din fosta Mănăstire Paulinică din sec. XIV. Din faţa casei parohiale mai mergem pe şoseaua DN17 spre Săpânţa – Sighetu Marmaţiei nu mai mult de vreo 100 m, după care cotim la dreapta pe o stradelă îngustă, mai apoi pe valea Surdic, în amonte, urmăm drumul auto-forestier pietruit odinioară, azi accesibil circa 2-3 km până la cariera de andezite (roci vulcanice intruzive de tip sill conform geolog D. Iștvan), din dreptul Dealului Cherec (Kerek Domb în limba maghiară – adică Dealul Rotund, de fapt o impresionantă claie reprezentând roci vulcanice intruzive de tip neck).
Oprim la NV de carieră, pe malul drept al unui afluent al văii Surdic. De aici debutează circuitul propriu-zis. Suim pe un drumeag pe direcţia V-SV, intersectăm drumul auto-forestier ce duce deasupra carierei de andezit în timp ce un braţ din dreapta conduce spre şaua Măgurei continuând cu drumul auto-forestier Pereş (8 km – scrie pe un panou silvic plantat în şa, naiv ilustrat cu o siluetă aducând a bour şi ceva mufloni, probabil pe post de vacă şi mioare).
Dealul Neresen Mare se profilează spre NV impresionând toamna prin coloritul superb al foioaselor dominate de fag şi punctate pe la liziere de plopi tremurători, mesteceni şi cireşi sălbatici rari. De aici mergem pe culmea orientată E-SE. Departe, spre E, se profilează impresionantul abrupt andezitic al Pietrei Săpânţei. La stânga (N, aşezat pe malul geografic stâng al Tisei) se află localitatea Remeți iar dincolo de frontieră comunităţile ucrainiene prospere şi apoi, impresionând prin crestele dantelate, Munţii Transcarpatiei – Zakarpatya.
Mergem pe un drum de TAF apoi intrăm în desetul de foioase presărat cu grohote andezitice pentru a ţine culmea care conduce în câteva ore pe vârful Muntele Bradului (1079 m altitudine). La stânga culmii apare un drum de TAF înierbat, pietros pe alocuri, decupat în pădurea tânără. Îl urmăm și ajungem la liziera făgetului matur, de-aici încolo intercalat cu paltin, frasin şi gorun.
O carieră de andezite, mai mult prospectate în căutarea nucleelor compacte de roci negre pretabile prelucrării în monumente funerare sau decoraţiuni în construcţii, apare la dreapta. E vorba de un alt exemplu de intruziune de tip neck, dar rocile sunt lave stratificate, motiv ce a condus la abandonarea timpurie a extracţiei (conform geologilor A. Ștefănoiu și D. Iștvan).
Suim spre o mică înşeuare. La stânga ei debutează piciorul abrupt marcat silvic cu două benzi roşii parelele (dar şi noi marcaje cu alb sau albastru, uneori aducând a borne silvice). Începem suişul pe picior şi apoi, din ce în ce mai abrupta și lungă culme. Nu peste mult atingem un vârfuleţ marcat spre N de o citadelă impresionantă de lave andezitice. Suim deasupra acesteia, continuând pe culme pe direcţia E-SE. Apar alte citadele stâncoase andezitice pe care le evităm prin stânga.
O potecă apare la dreapta culmii. O urmăm de-acum încolo, dând peste o a treia aglomerare de lave andezitice frumos stratificate la răcire. Suntem în zona în care urșii traversează culmea, dinspre Maramureșul Istoric spre Țara Oașului (valea Rea, Poiana Sălătruc) și invers. De aici făgetul e tăiat de culoarul rectiliniu al potecii care iese după câteva sute de metri la obeliscul din beton, înalt de aproximativ 7-8 m, care marchează vârful Muntele Bradului. Borna-obelisc se spune că ar fi o relicvă a fostei graniţe ceho-române.
Scurt popas, de la plecare s-au scurs aproape 3 ore. Ieşim spre V-SV să panoramăm. Dacă orizontul nordic e obturat de Vârful Mare (1044 m altitudine, împădurit) iar cel NV de Piatra Bulzului, la stânga acesteia, privind în lungul văii Şugătagului, și remarcăm luciul de apă al lacului de acumulare Călineşti Oaș dominat spre V de vârful Jelejnicu Mic şi cel Mare (inconfundabil datorită releelor pentru comunicaţii).
Mai la stânga (V-SV) apare Piatra Tisei de Nistru, vârful Paltinu dar mai ales vârful Pietroasa – identificabil prin culoarul pârtiei de ski orientat către N. Mult mai aproape şi într-un fel sub noi, e vârful Vezău şi poiana cu acelaşi nume iar spre S vasta Poiană Sălătruc. Orizontul S-SE şi E oferă perspectiva spre vârfurile Rotundu – Brazilor – Igniș.
La întoarcere o luăm spre S și intrăm în plantaţia de molid-zadă. Parcurgem un drum pietros de TAF apoi cotim uşor stânga pentru a prinde culmea (obârşia văii Rea e la dreapta, spre V-SV) iar opus, spre E-SE, e aceea a văii Nadoşa care curge spre Săpânţa realizând în partea superioară splendida cascadă Şipot. Culmi N-NE secundare, derutante, se desprind repede.
Continuăm pe culmea S-SE, profitând o vreme de un drum de TAF aflat pe limita vegetaţiei, cu plantaţie de molid la dreapta și făget la stânga. Apare marcajul silvic de culme principală-două benzi roşii verticale-şi o bornă silvică. Ținem culmea o vreme, nu prea mult fiindcă am ajunge pe Piatra Săpânţei. Deviem pe o culme la stânga, deplasându-ne din nou la limita vegetaţiei – plantaţie de molid în dreapta, foioase mature în stânga, fără marcaj silvic dar dăm de o văiugă cu grohote şi un firicel de apă pe care o traversăm.
Continuăm în avalul malului stâng. Depășim o zonă accidentat-bolovănoasă de culme după care în stânga se conturează o poieniţă de la liziera unei plantaţii de molid. În poieniță debutează şi un drum de TAF ce o ia spre N. Ne orientăm treptat spre E și ajungem la obârşia unei văi afunde ce curge spre Săpânţa (suntem în bazinetul hidrografic E-NE).
Coborâm de pe culme și dăm de un drum de TAF orientat spre valea Băii, obârşie, (cu galerie de mină de pe vremea lui Rakoczy, dificil explorabilă din pricina non ventilării şi acumulării de noxe, nu se ştie însă ce zăcământ a fost exploatat acolo – conform geologului D. Iștvan).
De aici putem repera lunca Tisei şi localitatea Teacevo, mai aproape versantul SE al Dealului Cherec (unde a rămas dimineață autoturismul). Continuăm spre E pe drumul de TAF după care apare o culme abruptă ce conduce spre limita Remeţi – Săpânţa, într-o vastă pajişte cu activităţi pastorale şi un drum auto-forestier.
Schimbăm radical deplasarea, spre N, adică la stânga și pe un drumeag înierbat decupat în lăstăriş ce duce la o tradițională stână cu căsoaie pastorală nouă şi colibă. De aici putem repera Dealul Neresenul Mare şi pajiştile de la E de acesta, la dreapta lor un colţ de Remeţi, dincolo Tisa şi ucrainienele aşezări înlănţuite. O vale afundă se interpune în stânga.
Coborâm o culme abruptă și ajungem deasupra unui drum de TAF. La acesta accesul e acrobatic din pricina zidului stâncos înalt de 3-4 m. Urmează să parcurgem spre E circa 200 m pe acest drum iar la obârşia unui pârâu vom face o voltă stânga (spre N) pentru a coborî in fine spre poienile situate la SE de Dealul Cherec. De aici vedem spre E Piatra Săpânței, zidul stâcos vertical impresionant. O stână abandonată apare curând.
Deplasarea continuă spre N, pe la poalele cu stâncării andezitice tinere, compacte şi negre ale neck-ului Deal Cherec. Admirăm un pârâu cascadat cristalin, cotind stânga pentru a-l urma spre confluenţa cu valea ce curge prin dreapta carierei de andezite.
După 5 ore de la plecarea de pe vârful Muntele Bradului (cu două ore mai mult decât dimineața la urcare pe traseul de culme direct) şi un total parcurs de 8 ore ne încheiem acest circuit pornind spre Baia Mare via Pasul Huta.