Munții Igniș (Băița): Pe vârful Paltinu și Pietroasa, la Sfinxul Oașului

Traseu: Băița – valea Cireșului – vârful Paltinu – vârful Pietroasa (1200 m alt.) – valea Paltinu – valea Colbu

Obiectiv: circuit turistic spre vârful Platinu – Pietroasa – Sfinxul Pietroasei (Sfinxul Oașului)

Localizare: Maramureș, Băița, Munții Igniș V-NV

Itinerar: Baia Mare – Băița – 12 km

Marcaj turistic: triunghi roșu, bandă roșie, cruce albastră

Tip traseu: circuit turistic

Grad dificultate: mediu, dificil iarna

Echipament necesar: adecvat anotimpului, bocanci aderenți, bețe trekking

Lungime și durată: 15-17 km, 6 ore si jumatate – 7 ore

Diferența de nivel: 950-1000 m

Recomandări: harta Zona turistică Baia Mare – Tăuții Măgherăuș din seria Gutinul turistic

Avertismente: Pietroasa – Paltinu – habitate de urși

Căi de acces: dinspre Tăuții Măgherăuș – Băița; posibil și accesul dinspre Negrești Oaș via Luna Șes

Mijloace de locomoție: autobuz urban 7 până în Băița; autoturism personal

Sugestii de cazare: cort

Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare spre Tăuţii Măgherăuş – Băiţa. Continuăm pe valea Băița, în amonte, către Lomaş – Ulmoasa, pe vreme bună se poate urca chiar mai sus, către fosta mină de pe valea Sfântul Gheorghe.

Versanţii de-o parte şi alta a văii Băiţa, mai apoi a văii Colbu, până la confluenţa văii Cireşului cu valea Paltinului au fost exploatați forestier după 2000. O căbănuţă e la confluenţa dintre valea Băița cu valea Colbu, în tradiţionalul loc de ardere a lemnelor în vederea preparării mangalului de bocşă. La confluenţa dintre valea Cireşului cu valea Paltinu apare drept reper borna silvică plasată iar pe o piatră e scris cu roşu Paltin.

Aici apare marcajul turistic triunghi galben, care nu este conform cu standardele, dar îngrijit. Marcajul ne conduce în amontele văii Paltinului şi apoi la dreapta, prin Poiana Mare a Paltinului, spre vârful Ţiganului şi celebru-i izvor izvorât din grohote, în final pe vârful Pietroasa.

Vizavi, în debutul drumului auto-forestier care continuă aproximativ 4-5 km pe valea Cireșului, în amonte, până la cabana silvică de vânătoare se vede o altă bornă silvică. Până aici se poate merge cu autoturismul. Continuăm pe valea Cireșului, în amonte. Versanţii nord-estici ai Dealului Adami şi Dealului Runcu sunt recent exploataţi forestier după 2000. Rocile sunt reprezentate de aglomerate vulcanice marmorate, mai apoi apar andezitele piroxenice pliocene.

Impresionează culmile aliniate nord-sud, mai rar est-vest, formate din lavele celei din urmă erupţii vulcanice care a avut loc probabil în caldeira Ignişului (conform geologilor D. Iștvan și A. Ștefănoiu). Versanţi sunt stâncoşi, rar punctaţi cu foioase, acoperiţi cu vegetaţie ierboasa, feriguţe şi muşchi. Rămâne la stânga flancul estic al Deluţului, în faţă se conturează culmea prelungă a crestei principale vest-est, marcată turistic cu bandă roşie, cu pâlcuri de brad şi molid spontani.

După o oră ajungem în fața zona cabanei forestiere. Aici trebuie să apară marcajul turistic triunghi roşu conform hărții Gutinul turistic, an 2005 – secţiunea Tăuţii Măgherăuş – Baia Mare, care continuă de aici către şaua dintre Paltinu şi Pietroasa.

În lipsa marcajului turistic nu urmăm traseul de la cabana forestieră la dreapta, în amontele unui afluent estic al văii Cireşului ci, de la bifurcaţia drumului auto-forestier, urmărim continuarea drumului din dreapta (nord). Acesta suie-n amontele malului geografic drept al altui afluent al văii Cireşului, curmându-se la un moment dat la o rampă forestieră, continuând spre nord dar şi spre est cu un drum de TAF.

Mergem în dreapta acompaniind un pârâu pe malul său geografic drept. La finele drumului continuăm spre stânga-n sus pe un versant abrupt. De remarcat că pe direcţia vest-est, pe diferite niveluri ale versanţilor sudici ai Paltinului, intersectăm alte drumuri de TAF. Aici primăvara timpuriu apar colţişori (Dentaria glandulosa). Urcăm la stânga pe un pârău și ajungem pe un platou umed, cu aspect de turbărie.

Depăşim zona cu deset de foioase şi molidiş ne orientăm spre nord având drept primară ţintă culmea Paltinului, la vest de pintenul stâncos cu belvedere. Traversăm ultima varianta de TAF vest-est de pe versantul Paltinului și intrăm în codrul matur, la poale cu grohote şi bolovani. Panta are de-acum 15-35 grade înclinaţie. Pe aici se ivesc primăvara ghiocei (Galanthus nivalis) și luşcuţe (Leucojum vernum).

După 3 ore și 10 minute de la plecare apare H-ul silvic şi marcajul turistic vechi – bandă roşie – de creastă principală pornind din Ţara Oaşului, localitatea Vama, spre Băile Puturoasa pentru a ajunge pe vârful Pietroasa, continuând spre vârful Ţiganu – Poiana Soci şi vârful Soci (1058 m altitudine) – vârful Piatra Strungii (1125 m altitudine) – vârful Călămari – vârful Rotunda (1240 m altitudine).

Suim pe vârful Paltinu la stâncăria-belvedere (953 m) și după 3 ore și jumătate, atacăm custura bolovănoasă, și poposim la belvedere. De aici apar iarba neagră (Calluna vulgaris), merișorul şi afinul. Panoramăm la sud spre valea Paltinului, la stânga acesteia se văd vârfurile Ulmoasei şi Tocastrului, Strâmba, Hija iar dincolo de depresiunea Firiza, Ignişul.

Continuăm spre vârful Pietroasa (ar trebui să existe marcajul turistic triunghi roșu). La apropierea de spectaculoasele formaţiuni vulcanice vestice ale Pietroasei apare marcajul turistic – cruce albastră – care debutează la Luna Şes şi suie pe vârful Pietroasa la vestul pârtiei de schi.

Ocolind abruptul stâncos de la vest spre nord şi-n final către est se poate admira Sfinxul Pietroasei sau Sfinxul Oaşului. Imaginea cea mai sugestivă a sfinxului, de bătrân înţelept stând în genunchi, se vede de la est. La nord de sfinx sunt câteva turnuri andezitice piroxenice pluristratificate prin răcirea plăcilor de lave, unele cu căciuli de afin, feriguţe sau muşchi. Un marcaj cruce roşie vine în paralel cu crucea albastră dinspre Luna Şes, în amontele văii Pietroasa.

De la Sfinxul Oaşului, atacăm abruptul versant pe lângă o stâncă pe care, (în 1977) la 30 de ani de la proclamarea republicii (1947, 30 decembrie) turiştii sătmăreni au pus o placă comemorativă, ajungem după 4 ore și jumătate pe vârful Pietroasa (1200 m), la stația terminus a telescaunului.

Spre vest se vede vârful Muntelui Mic (1012 m altitudine), la SV e Piatra Tisei de Nistru, la est pot fi admirate stâncăriile-turnuri sudice ale Ţiganului, la nord-est vârful Rotunda, la stânga lui vârful Sălătruc apoi Pleşca, urmează porţiunea alpină aproape lineară a Transcarpatiei ucrainiene şi spre nord Muntele Bradului. Pe vreme foarte bună se pot vedea de aici lacul Călineşti Oaş și municipiul Satu Mare.

După popas începem să coborâm mergând spre est pe marcajul bandă roşie până la prima înşeuare iar de acolo spre sud, coborând printre bolovani și pe grohote. În traseu depășim o custură spactaculoasă apoi ajungem la izvorul abundent cu aspect de izbuc de sub Pietroasa.

Urmărim spre S firul pârâului la vale și intersectăm voltele drumurilor de TAF. Spre stânga se vede Poiana Paltinului către care ne orientăm. De la capătul poienii nu se urmărește drumul auto-forestier care face o amplă voltă vest-sud înainte de-a coborî în avalul văii Paltinului şi apoi a văii Colbu (variantă lungă) ci continuăm direct spre sud pe o culme cu făget şi molid rar, cu pârău la stânga, și ajungem la un pod.

2 ore sunt necesare de pe vârful Pietroasa până la închiderea circuitului la confluenţa văii Paltinului cu valea Cireşului unde primăvara pot fi admirați călugări (Erythronium dens canis) și mierea ursului (Pulmonaria officinalis).

Returul în Baia Mare se face prin Băița – Tăuții Măgherăuș.