Maramureșul Istoric: Cetatea Oncești de pe Valea Izei
Traseu: Oncești – ulița Borcutului – Dealul Crucii – Dealul Cetății – Cetatea Oncești – Dealul Crucii – Oncești
Obiectiv: Cetatea Oncești cu vestigiile dacice și cele medievale, situată pe finalul Văii Izei în Maramureșul Istoric
Localizare: Maramureșul Istoric, Valea Izei
Itinerar: Baia Mare – Pasul Neteda sau Pasul Gutâi – Vadu Izei – Oncești
Marcaj turistic: traseu nemarcat turistic
Tip traseu: turism cultural-istoric
Grad dificultate: moderat
Echipament necesar: adecvat anotimpului
Lungime și durată: 10-12 km, 4 – 4 ore și 30 de minute, aproximativ
Diferența de nivel: 200-250 m
Recomandări: pentru a evita returul în Oncești pe varianta de urcare se poate coborî din Dealul Cetății în Valea Stejarului, admirând biserica de lemn monument istoric, țintirimul cu vechi cruci de lemn, gospodăriile cu case, șuri, grajduri de lemn tradiționale sau gospodăria cu monumentală poartă a meșterului Pătru Godja Pupăză, ulterior, în drumul spre Vadu Izei, se poate vedea cariera de tufuri vulcanice cu bile din stânga văi.
Avertismente: -
Căi de acces: Oncești, pe ulița Borcutului și apoi peste Dealul Crucii
Mijloace de locomoție: autobuz, microbuz interuban din Baia Mare spre Valea Izei – Bârsana – Borșa, autoturism personal
Sugestii de cazare: cort, pensiuni din Oncești, Vadu Izei
Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare și traversăm Gutâiul spre Vadu Izei şi de-acolo spre Onceşti. Urcăm spre N pe ulița Borcutului, îngustă și mocirloasă. Admirăm construcțiile tradiționale din lemn, din ce în ce mai rare, case, şuri, coteţe pentru porci, șopruri (fânare) tradiţionale cu şarpanta mobilă pe verticală.
Şleaul de căruţe se orientează o vreme spre NE apoi face volta NV după care suie lejer spre V. Izvorul cu borcut e la doar 30 minute de la plecare. Acesta apare sub versant într-o diaclază de gresii. Apa cristalină e carbogazoasă, acidulat-sulfuroasă, excelentă. Deasupra, la circa 20 m, e un alt izvor cu ape minerale mai puţin folosite de localnici sau cei ce vin să se aprovizioneze cu apă minerală de prin satele din jur (Năneşti, Bârsana etc.) apreciată pentru scălzi tămăduitoare de mătrici şi reumă.
Aproape, spre V e o căsoaie de vărat şi un șopru tradiţional. Departe, în fundal, se conturează vârful şi Culmea Pietrei, Piatra Tisei şi la NV zona Agriş – Piatra Iepei (Piatra Goală). Spre S admirăm Valea Izei și holdele înguste și terasate cracacteristice pentru Maramureşul Istoric. Splendidă e panorama spre Oncesti, cu două biserici zidite în zona centrală a vetrei străvechi.
Continuăm prin pajişte și pe lângă şleaul mocirlos și ne apropiem de Dealul Crucii. La dreapta lui, mai înalt, acoperit cu făget intercalat cu molizi e Dealul Osoi. Vizavi dar spre vest e Dealul Măgura, cu făget tânăr, plantaţie de pin şi molid.
În plan central și puţin decalat la N se conturează un al treilea vârf acaparat de făget, molid, douglas şi pin, Dealul Cetăţii (488 m altitudine, Dealul Cetăţui sau Cetăţelei îi spun onceştenii) precedat de afunda vale a Cetăţii care vine din NE pe sub Dealul Custura, înconjurînd ca colac baza Dealului Cetăţii, la S şi V, continuând spre N pentru a se vărsa în Valea Porcului (rebotezată Valea Stejarului ). Pe Dealul Crucii se află o răstignire cu jerbe din flori de plastic.
Urmărim şleaul de căruţe traversând valea Cetăţii, suim spre locul lui Godja apoi în culmea dinspre Valea Stejarului. Din culme spre stânga, prin făgetul intercalat cu conifere suie tangent o potecă care descinde pe Dealul Cetăţii, o limbă vestică, unde săpăturile şi cercetările arheologice au scos la iveală o aşezare dacică datată sec. I î.Hr., respectiv sec. I d.Ch. (conform H. Daicoviciu, Radu Popa, A. Filipaşcu).
Până aici a fost necesar 1 oră și jumătate de la start. Vedem aici o hrănitoare pentru cervide alături de o sălăriţă cioplită cu barda-n trunchi de molid și vestigiile cercetărilor arheologice din anii 1960-1965.
Poteca o ia de aici spre E suind pe creştetul Dealului Cetăţii unde pot fi văzute vestigiile turnului cu secţiune pătrată a medievalei cetăţi, un zid din gresii extrase chiar din subsol astfel încât a rezultat o grotă, posibil folosită ca şi cămară pentru provizii sau vremelnic adăpost sigur. Istoricii leagă această străveche aşezare de cultura Suciu de Sus şi cultura Halstad.
Coborâm spre E și ajungem la circum valum primăvara la topitul zăpezii pot fi descoperite tufe de liliac – Daphne mezereum. În depărtare apar Măgura Mare şi Prislop din Munţii Lăpuşului, platoul Gutâi, Trei Apostoli, Creasta Cocoşului. Circum valum-ul apare doar în partea S, E și N a Dealului Cetăţii, bine demarcat, lat de circa 2-3 m, în zona N se mai vede o bucată de zid prăbuşit precum şi o zonă de extracţie a gresiilor, cu o mică văgăună.
Suim pe vârf, apoi coborâm spre aşezarea dacică, loc de scurt popas. De aici, se poate sui spre Dealul Custura şi luând-o la N putem ajunge la Coştiui. Mergând în amontele văii Cetăţii se descinde la Năneşti sau Bârsana. Spre NV, dincolo de Valea Stejarului, se înalţă Dealul Hurgoi şi Dealul Sărata. La V, dominând malul drept al Izei la hotarul comunei Vadu Izei, e Dealul Pticui (cu o pădurice de tisa pe versantul S).
Mici artefacte ceramice se pot găsi pe terasa aşezării dacice, în zona săpăturilor acaparate de vegetația arboricolă. Ceea ce impresionează aici, înafara vestigiilor turnului medieval situat deasupra grotei antropice din gresii, e valea Cetăţii, un afund obstacol-defileu ce înconjoară strategic obiectivul ca un natural circum valum împădurit.
La retur coborâm spre valea Cetății, continuând peste Dealul Crucii și printre gospodării izolate spre vatra estică a localității Onceşti, prin stânga unei foste uliţe, ajugem la o veche gospodărie din dulapi de stejar laţi de circa 70-80 cm ingenios îmbinaţi fără cuie. Casa are încrustat deasupra portiţei prispei anul 1914.
Dăm în uliţa principală după doar 4 ore de la debutul turei. În drumul spre Baia Mare via Ocna Șugatag – Cavnic, chiar la la ieşirea din Onceşti spre Vadu Izei, pe stânga șoselei atrage atenţia un ciurgău numit Fântâna Craiului (Ludovic I). La monumentala biserică romano-catolică din Ocna Şugatag, păstorită de un preot cu origini germane, nu mai există vechiul clopot al nemţeştii biserici de la Jireapăn, Budeşti, aparţinând comunităţii miniereşti aciuată acolo pe la 1700.
Întreaga excursie durează 7-8 ore, incluzând drumul de acces Baia Mare – Oncești și retur.
