La Mănăstirea Peri și Cimitirul Vesel din Săpânța
Traseu: Baia Mare – Sighetu Marmației – Sâpânța
Obiectiv: Săpânța, tradiții meșteșugărești, Mănăstirea Peri, Cimitirul Vesel, Casa Memorială Stan Ioan Pătraș, cascada Șipot de pe valea Nadoșa, Cimitirul Evreiesc
Localizare: Maramureș, Săpânța
Itinerar: Baia Mare – Sighetu Marmației – Sâpânța – 85 km
Marcaj turistic: -
Tip traseu: agroturistic, etno-peisagistic și ecumenic
Grad dificultate: lejer
Echipament necesar: lejer, adecvat anotimpului, decent pentru vizitarea lăcașelor de cult
Lungime și durată: o zi, incluzând deplasarea din/ înspre Baia Mare
Diferență de nivel: pentru Cascada Șipot circa 250-300 m
Recomandări: de vizitat vâltorile Săpânței și cascada Custurii de pe valea Runcu
Avertismente: vizitarea cascadelor Custurii și Șipot presupune deplasarea prin habitat de urși și vipere; atenție, nu vă expuneți deasupra cascadelor sau/ și deasupra malurilor abrupte ale văilor Runcu și Nadoșa – risc major de accidentare
Căi de acces: din Sighetu Marmației (sau dinspre Negrești Oaș) pe șoseaua către Pasul Huta Certeze – Satu Mare
Mijloace de locomoție: curse Baia Mare – Sighetu Marmației plus locale spre Săpânța; autoturism personal
Sugestii de cazare: pensiuni săpânțene, cort
Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare via Cavnic – Pasul Neteda și Valea Cosăului sau prin Pasul Gutâi – Râușor – Valea Marei, vizăm vizitarea bijuteriei arhitectonice cioplită-n lemn, Mănăstirea Peri Săpânța, ortodoxă, de măicuţe. În drum, trecem prin Sighetu Marmaţiei, Sarasău, Câmpulung la Tisa, oprim pentru a panorama când spre Piatra Iepii, când spre Zakarpatya şi sinuoasa curgere a Tisei marcată de sălcii, în cele din urmă către impozanta Piatra Săpânţei iar în dreapta ei, şi-n două planuri diferite, împăduritele vârfuri Neresenul Mare şi Mic. Înainte de-a ajunge în centrul localității Săpânța cotim la dreapta, acompaniind pe vreo 200 de metri ultima porţiune a văii Săpânţei, până aproape de confluirea sa cu râul Tisa.
Intrăm astfel în ceea ce (până înainte de proiectul părintelui Luţaş de realizare a Mănăstirii Peri) fusese aria naturală protejată de stejari de şes Peri – Săpânţa.
Grandiosul edificiu monahal e celebru nu numai datorită bisericii sale de lemn cu trei niveluri, şarpanta cu poală dublă şi o cruce de fier în vârf înaltă de 7 m (biserica a devenit cea mai înaltă construcţie românească din lemn, depăşind biserica monument istoric inclus patrimoniului UNESCO, Şurdeşti).
Un tânăr codru de stejari înconjoară mănăstirea. Aleea coteşte spre est, lăsând în urmă valea Săpânţa, conduce spre faţa impecabilei suliţe drăniţate a turnului bisericii, chiliile măicuţelor sunt ceva mai în spate, parţial disimulate-n pădurice, altele la dreapta bisericii, în apropierea paraclisului de vară, o trietajată pagodă construită, cioplită şi ornamentată din stejar masiv, trei buşteni impresionanţi (sugerând Sfânta Treime) servind drept pristol. Vizităm exteriorul, şi apoi interiorul mănăstirii și-al bisericii, slujbele slujindu-se în demisolul acesteia, simplu dar frumos ornamentat, construit ingenios din cărămidă aparentă boltită, urmează vizitarea altarului de vară.
La ceas de vecernie, o măicuţă bate toaca din lemn de paltin (cu un singur ciocan de lemn) apoi trage clopotul instalat în afara bisericii.
De aici pornim spre Cimitirul Vesel din Săpânţa. În drum admirăm ciopoarele de găini şi cocoşi dinaintea caselor şi ogrăzilor săpânţenilor dar și capre. Dincolo de poarta de lemn a Cimitirului Vesel, e biserica în curs de renovare, cu vestitele sale icoane exterioare realizate din policrom temperat mozaic.
În anul 1935, meşterul-ctitor Stan Ioan Pătraș, înmormântat în faţa bisericii, a realizat cea dintâi cruce din Cimitirul Vesel din Săpânţa, absolut unic în felul său, între timp devenit de notorietate internaţională.
Încă de la intrarea în Cimitirul Vesel din Săpânţa atrage atenţia albastrul din fundalul crucilor apoi pigmentaţia vie, simbolistica şi decoraţiunile porţiunilor superioare ale crucilor dar particularitatea deplină a acestora este conferită de satiric-acidele, pamfletarele, ludicele ori trist-amarele alteori epitafuri dăltuite-n lemn ulterior cu migală şi talent pictate. Merită să citeşti fiecare epitaf pentru a afla bunele, alteori relele, din viaţa celui dus la cele veşnice, amuzându-te câteodată, alteori oripilându-te în faţa atrocităţilor şi nedreptăţilor sorţii, în cele din urmă resemnându-te, poate chiar bucurându-te după pragmaticul precept vii cu vii, morţii cu morţii, fără a uita însă că fiecare se naşte pentru a muri-ntr-o zi.
Pentru a admira Cimitirul Vesel din Săpânţa trebuie să ajungeți acolo la primele ceasuri ale dimineţii, după-amiaza soarele dispărând după codrii Remeţiului şi Teceului Mic, învăluind întreg ansamblul în giulgiu auriu. Putem apoi să admirăm, ieşind din Săpânţa, marele Cimitir Evreiesc, cu pietre de căpătâi din piatră.
Dacă vă aflați în Săpânța neapărat trebuie vizitate meșterele torcătoare, țesătoare și croitorese, Casa Memorială Stan Ioan Pătraș, meșterul cioplitor de cruci – Pop Dumitru Tincu din Săpânţa, str. Ion Stan Pătraş nr. 380, Păstrăvăria Săpânța, Borvizul de sub Piatra Borcutului, vâltorile de pe valea Săpânța.
Excursii se pot face spre Piatra Săpânței și la Cascada Custurii de pe valea Runcu sau/ si la Cascada Șipot de pe valea Nadoșa. Meșterii artizani săpânțeni oferă în centrul satului, în apropierea Cimitirului Vesel dar și pe la porțile gospodăriilor, cergi mițoase albe ori dungate sau înflorate, cămeși brodate, clopuri moroșenești, zgărdane din mărgele, străiți, miniaturi din lemn etc.
Orar Cimitirul Vesel Săpânța: zilnic intre orele 10.00 – 18.00
Taxa intrare: 5 lei
Taxa foto: 5 lei
Taxa video: 10 lei