Seini: Pe Dealul Comja (Comșa), la Eminescu prin Racșa, Țara Oașului
Traseu: Baia Mare-Seini-Orașu Nou-Racșa (45 km, asfalt)
Obiectiv: pe Dealul Comja din Seini, acolo unde numele poetului Mihai Eminescu este scris cu cateva mii de puieti de molid
Localizare: Maramureș-Seini, masivul Igniș NV, pe limită de județ cu Satu Mare
Itinerar: Baia Mare – Seini – Orașu Nou – Racșa (45 km, asfalt)
Marcaj turistic: nu există marcaj turistic din Racșa pe Dealul Comja La Eminescu – există însă marcaje din Seini pe valea Seinel sau pe la Dealul Cetății Seini
Tip traseu: excursie cultural-comemorativă
Grad dificultate: moderat
Echipament necesar: adecvat anotimpului
Lungime și durată: 4 ore, 9-10 km
Recomandări: excursie de făcut în fiecare an în preajma datei de 15 ianuarie, la aniversarea lui Mihai Eminescu, preferabil mereu pe o altă variantă
Avertismente: nu sunt
Căi de acces: -
Mijloace de locomoție: autobuz, microbuz interurban, autoturism personal
Sugestii de cazare: nu este cazul
Descriere traseu:
Punctul de plecare este satul Racşa, din marginea SE a Ţării Oaşului, traseul urmând înspre amonte valea Băilor până pe Dealul Comşa, în continuare spre V, prin plantația de pin până la poieniţa cu cabana silvică, cu 2 variante de finalizare în Seini, prin avalul văii Seinel – marcaj turistic triunghi roşu – sau pe la ruinele din Dealul Cetăţii, marcaj turistic triunghi albastru. Există și o diferită posibilitate de abordare, descrisă în continuare.
Intraţi în Racşa printre vile -majoritatea pustii- la prima mare volta stânga şi-n sus a drumului putem să o luăm în dreapta pentru a alege varianta pe valea Băilor sau pe valea Muntelui, dar în condiții vitrege de vizibilitate este recomandabilă directa pe culmea Dealului Ursoi.
Inițial se ajunge pe malul stâng al văii Satului şi pe sub biserică, de-acolo în sus şi la dreapta (spre S) către ulița Plopiş, la nr. 661, gospodăria familiei Malangăi Irina *(până aici se poate ajunge cu autoturismul). Aceasta recomandă parcurgerea riguroasă a culmii Dealului Ursoi până în Afiniş, la mestecăniș şi tufele de mătură, de-acolo la Eminescu.
Uliţa e bolovănoasă apoi argilos-mocirloasă. În dreapta culmii Ursoi, spre V, se conturează valea Muntelui, la stânga, spre E, e valea Satului flancată de gospodării noi. În curând se ivește vârful Muntelui Mic şi poiana vestică a vârfului Pietroasa.
Casele uliţei Plopiş fac loc micilor vii și pomăriilor, îndeosebi livezilor de pruni. Spre E şi SE apare culmea Dealului Grohotiş. În urmă rămân satul Racşa, vârful Jeleznicu Mare (cu relee) şi Jeleznicu Mic Mic, lacul Călineşti Oaş şi comuna oşenească Călineşti Oaş plus o măgură vulcanică din Cămârzana, mult în dreapta ei, pe frontiera româno-ucraineană, cel mai înalt din Munţii Oaşului, vârful Vâscului (deasupra Bixadului şi Moişeniului).
Treptat se conturează și culmea care marchează limita dintre Ţara Oaşului și Maramureşul Istoric trecând pe deasupra localității Huta-Certeze, în dreapta sa Muntele Bradului, Poiana Sălătruc şi-n fundalul E vârful Rotundu, centrul geografic al Munţilor Igniş. Un ciurgău apare la dreapta uliţei care căpătă aspectul unui şleau de căruţă cu variante vechi, abandonate și acaparate de mesteceni și tufele etern verzi de dobru sau mătură (Genista tinctoria).
În dreapta, peste valea Muntelui, către valea Băilor, se ivește curând o plantaţie de molid. Dincolo de ea se întinde Dealul Tarda (462 m) cu făgeturi. La stânga e valea Satului, zona superioară, acompaniată de un drum auto-forestier ce ajunge până lângă Dealul Grohotiş iar deasupra orizontului, tot mai aproape, Muntele Mic obturând vârful Pietroasa.
Mai în dreapta, în pajiştea invadată de tufele de dobru, apare o colibă ciobănească, iar apoi, de-o parte şi alta a văii Muntelui, o căsoaie pastorală și un saivan cu clăi. În faţa (S) se apropie versantul N larg, cu pajiştea acaparată de dobru şi mestecăniş, al Dealului Comşa (Comja).
Sub Dealul Comşa (Comja) spre NE şi sub şaua Comşa-Grohotiş se conturează defrişat Dealul Groapei – 527 m altitudine cu lăstăriş de fag şi mesteacăn. La întoarcere, după ce se ajunge la Eminescu pe vârful Dealului Comşa (Comja), îl ocolim prin NE coborând pe la un izvor cu valauă pentru adăpat, revenind pe urmă pe Dealul Ursoi (culme).
Plantaţia veche de pini de pe Dealul Comşa (Comja) se apropie în dreapta în timp ce un vechi drum de TAF conduce de-a coasta, pe sub Eminescu, către poteca marcată cu triunghi roşu şi triunghi albastru ce coboară la SV în Poiana Comja, cu cabănuţa silvică.
Molizii care înscriu numele poetului au înălţimea de 2 – 5 m şi greu poţi desluşi EMI în pajiişte şi un picior din N, ESCU continuă în plantaţia de pin, fiind invizibil în afara unei perspective aeriene. Un şanţ afund şi larg, racordat celui care delimitase odinioară hotarele regiunii Baia Mare de regiunea Satu Mare, delimitează mica plantaţia-inscripţie omagială spre NE.
După panoramarea spre vârful Tăul Lacului şi Dealul Cetăţii (290 m) se suie pe vârful Dealului Comşa (Comja) (652 m) admirând la E-SE Muntele Mic cu salba de poieni vestice, şi uşor decalat spre S vârful Pietroasa.
De pe vârful Comșa se vede spre N vestita (pentru ceramica tradițională) comună Vama şi în dreapta sa capitala Ţării Oaşului, Negreşti Oaş, aproape dâmbul bisericii din Racşa (290 m). Până pe vârful Comşa se parcurg circa 5 km în 2 1/2 ore.
De aici se coboară pe culme către şaua E și Dealul Grohotiş, se ocolește prin E-NE Dealul Groapei, în cele din urmă trecând pe la izvorul cu valauă și reajungând pe culmea cu şleauri de căruţe.
Traseul se termină la casa mătuşii Malanca Irina, după patru ceasuri in care se parcurg 9-10 km, iar de aici până în Baia Mare sunt 45 km de șosea asfaltată.