Poienile de sub Munte: La Piatra Socolăului din Parcul Natural Munții Maramureșului
Traseu: Baia Mare – Cavnic – Bârsana – Bogdan Vodă – Dealul Bocicoel – Ruscova – Poienile de sub Munte sau Baia Mare – Pasul Gutâi – Sighetu Marmației – Dealul Hera – Petrova – Ruscova – Poienile de Sub Munte
Obiectiv: Piatra și Peștera Socolăului, vechi cuptoare tradiționale pentru ars piatra de var
Localizare: Maramureș, Poienile de Sub Munte – Parcul Natural Munții Maramureșului
Itinerar: Baia Mare – Cavnic – Bârsana – Bogdan Vodă – Dealul Bocicoel – Ruscova – Poienile de sub Munte sau Baia Mare – Pasul Gutâi – Sighetu Marmației – Dealul Hera-Petrova – Ruscova – Poienile de Sub Munte
Marcaj turistic: traseu nemarcat turistic
Tip traseu: excursie
Grad dificultate: moderat spre dificil *(porțiunea directă de la cuptoarele de var în sus, pe torentul cu obârșia sub Piatra Socolăului)
Echipament necesar: adecvat anotimpului, neapărat bocanci aderenți și bețe de trekking – pantă mare și grohote calcaroase
Lungime și durată: tur-retur din zona Cabanei Silvice Coșnea aproximativ 4-5 km, 3 – 3 ore și jumătate
Diferența de nivel: 200 m
Recomandări: de asigurat apa potabilă din start, zonă carstică fără izvoare; traseu impracticabil iarna, risc major de avalanșe; din zona Cabanei Coșnea se mai pot aborda vârful Pecealu prin valea Coșnea – Văcăriștea Pecealu și în final vârful Pietrosul Maramureșului (sau Pietrosul Bardău 1850 m altitudine), valea Rica și vârful Copilașu, valea Lutoasa respectiv de la confluența văii Paulic cu valea Ruscova prin Smereka și pe la Stânișoara se ajunge pe Culmea și vârful Mihailec (1911 m altitudine) – de acolo la Lacul Vinderel sau și pe vârful Farcău (1957 m), cel mai înalt din Munții Maramureșului (marcaj turistic bandă roșie); de studiat harta Parcul Natural Munții Maramureșului elaborată de către administrația parcului.
Avertismente: zonă cu bălării și vipere comune și melanice, zonă de urși și mistreți
Căi de acces: din Poienile de sub Munte în amontele văii Ruscova până la Cabana Coșnea apoi în sus pe valea Socolăului, pe drumul auto-forestier
Mijloace de locomoție: curse de autobuz, microbuz Baia Mare – Poienile de sub Munte, autoturism personal
Sugestii de cazare: cort, pensiuni, gospodăriile etnicilor ucrainieni din Poienile de sub Munte
Descriere traseu:
Din șoseaua Leordina – Vișeu de Sus, la confluența dintre râul Vișeu și râul Ruscova se schimbă direcția spre stânga, urmărind șoseaua asfaltată care traversează succesiv Ruscova, Repedea și Poienile de Sub Munte. Din centrul localității Poienile de sub Munte se continuă încă aproximativ 9 km pe drum pietruit, pe valea Ruscova (în amonte), spre Cabana Coșnea.
Aici se poate abandona autoturismul deși drumul este în continuare practicabil dincolo de confluența dintre valea Rica (vine din dreapta) cu valea Socolău (vine din stânga privind înspre amonte) acompaniate fiecare de drumuri forestiere. Pe valea Rica a existat și o linie ferată forestieră similară celei de pe valea Vaserului.
Imediat după podul din amonte de cabana Coșnea, în dreapta, în versantul stâncos format din gnaise, se vede o galerie de prospectare minieră iar pe malul drept al incipientului râu Ruscova o mică pepinieră silvică, în albie un pilon al podului vechi, spălat de viituri.
Se continuă pe drumul din stânga. Imediat versanții văii Socolău se apropie, devenind accidentați, stâncoși, cel geografic stâng fiind ferestruit de pâraie și torente cu praguri și mici cascade. Făgetul din zonă e caracteristic solurilor arid-stâncoase iar zona se blocheză frecvent în cursul iernilor prin producerea de avalanșe. Curând, privind spre NV și spre culmea pădurii din stânga apare Piatra Socolăului cu calcarele alb-sure.
După ce ajungem în zona fostelor cuptoare tradiționale de pe valea Socolău (mal geografic drept) în care era arsă piatra de var extrasă empiric din Piatra Socolăului, putem traversa albia prin vad, doar vara când nivelul apei este mic, după care urcam direct pe jgheabul grohotos, extrem de abrupt, instabil, pe care era rostogolită piatra de var odinioară după desprinderea din pereții Pietrei Socolăului. În unele porțiuni ale torentului sec accidentarea acestuia obligă la urcușul pe un mal sau celălalt, prin pădurea de foioase, în final ajungând la baza pereților alb-suri.
Peștera Socolăului, de fapt o modestă grotă, se află în Piatra Socolăului (zona SE). De menționat că de la Peștera Socolăului se poate panorama spre Văcăriștea Pecealu aflată vizavi, la E. În lunile iulie-septembrie pe brânele Pietrei Socolăului pot fi admirate flori de colț (Leontopodium alpinum) alături de alte specii botanice calcarofile.
La coborâre facem traseul de la urcare. O variantă posibilă dar extrem de solicitantă însă spectaculoasă presupune să ocoliți Piatra Socolăului spre N-NV-V, ieșind în Poiana Stânișoara, întâlniți poteca turistică marcată cu bandă roșie, urmând-o la vale spre stânga, treceți prin cătunul Smereka-un loc cu case muntenești tradiționale aparținând etnicilor ucrainieni. De acolo se coboară pe drumul abrupt de căruță spre gura văii Paulic, la confluența cu valea Ruscova și se continuă spre Poienile de sub Munte sau se revine în zona Cabanei Coșnea.