Parcul Național Munții Rodnei: Pasul Prislop – Șaua Stiol – vârful Oncului – vârful Gărgălău – Tăul Știol
Traseu: Borșa Fântâna – Pasul Prislop – Știol – Picioru Oncului – vârful Oncului – vârful Gărgălău – Șaua Gărgălău – Tăul Știol
Obiectiv: Borșa Fântâna, Pasul Prislop, zona pastorala cu lapiezuri Știol, Picioru și vârful Oncului, vârful Gărgălău, Șaua Gărgălău – tăurile din căldarea glaciară cuprinsă între Musceta și Gargălău, Tăul Știol (lacul glaciar Izvorul Bistriței Aurii)
Localizare: Maramureș – Bistrița Năsăud, Parcul Național Munții Rodnei – Borșa
Itinerar: Baia Mare – Borșa Fântâna (zona Complexului Turistic) – 157 km + 15 km până în Pasul Prislop + 5 km – foarte accidentat/abrupt până în Șaua Știol (numai cu 4×4 ) = 177 km total aproximând
Marcaj turistic: din Pasul Prislop în Șaua Știol triunghi roșu, Picioru Oncului nemarcat turistic; vârful Gărgălău – Șaua Gărgălău bandă roșie; Șaua Gărgălău – Șaua Știol – Runcu Știolului – Refugiul Salvamont – finish telescaun – marcaj vechi, bandă albastră
Tip traseu: circuit alpin
Grad dificultate: mediu spre dificil
Echipament necesar: adecvat anotimpului; neapărat bocanci aderenți; utile bețele de trekking – zone accidentate, custuroase, abrupte
Lungime și durată: circuitul alpin se realizează în aproximativ 5 ore și 30 de minute – 6 ore în care se parcurg aproximativ 10-12 km
Diferența de nivel: din Borșa Fântâna circa 1500-1600 m; din Șaua Știol circa 550-600 m
Recomandări: harta turistică Borșa, harta DIMAP Munții Rodnei, harta BelAlpin Munții Rodnei; traseul recomandabil după 15 mai până în final de iunie pentru a surprinde explozia botanică și exuberanța florală, în special cea a rododendronului (smârdarului), gențienelor, sclipeților, oițelor, ochiului găinii etc.; consultarea vremii
Avertismente: habitat vipere; atenție la camparea în cort – zonă cu urși; activități pastorale și numeroși câini ciobănești
Căi de acces: din Borșa Fântâna (Complexul Turistic Borșa) pe valea Zănoaga – trecând pe la Cascada Cailor – marcaj triunghi roșu; din Pasul Prislop spre Șaua Știol – Stâna Zănoaga Cailor – marcaj triunghi roșu; din Complexul Turistic Borșa pe sub telescaun spre Runcu Știolului – Știol – marcaj vechi, bandă albastră (traseu parțial efectuabil cu telescaunul)
Mijloace de locomoție: curse Baia Mare – Borșa sau/și Borșa Vatra Dornei (până în Pasul Prislop); autoturism personal; mountainbike
Sugestii de cazare: cort, hoteluri, pensiuni din Borșa, Borșa Poiana, Borșa Fântâna
Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare spre Borşa Fântâna. Optăm pentru varianta prin Cavnic – Budeşti – Văleni – Bârsana – Moisei ori prin Pasul Gutâi – Râușor – Mara – Sighetu Marmației – Dealul Hera – Vișeu de Sus – Moisei. De prin Săliştea de Sus vedem Muncelu Râios iar din Săcel, Pietrosu Rodnei. De pe creștetul Dealul Moiseiului se văd Culmea Hotarului și Golgota Pietrosului. Coborâm Dealul Moisei iar râul Vişeu lasă vederii amfiteatre moiseiene cu terase şi perspective spre varful Toroioaga, Capra, Lucăciasa,Gâliu și Cearcănu din Parcul Natural Munţii Maramureşului.
Din Borșa se văd ca-n palmă Pietrosu Rodnei – 2303 m, vârful Feţei-1815 m şi vârful Puzdre – 2188 m, urmează valea Repedea, Negoiescu, vârful Paltinu sau Păltinișu -1773 m (cu vechea pârtie așa zis olimpică și viitoarea telegondolă suind prin Prisaca spre Fața Meselor și Buza Dealului, Cimpoieşu, Muntele Cailor şi culoarul telescaunului din Borşa Complex spre Runcu Ştiolului – vârful Ştiol.
Din Borșa Fântâna continuăm pe DN 18 spre Pasul Prislop admirând retro gospodăriile şi pensiunile din zona Complexului Turistic Borşa, zona Prisaca – Faţa Meselor – Buza Muntelui (cu traseul viitoare telegondole), Paltinu, Cimpoieşul, Muntele Cailor, la stânga Cearcănu şi Podu Cearcanului din Parcul Natural Munţii Maramureşului. Treptat apar creştetele alpine ale Pietrosului Rodnei, Puzdrelor, Anieşului şi Gărgălăului.
Din Pasul Prislop, pe lângă biserica mănăstirii, continuăm la dreapta (5 km) pe un drum forestier cu ravene, pietros, accidentat, pe alocuri cu praguri bolovănoase (marcaj turistic triunghi roşu). În pajiștea alpină a vârfului Știol vara pasc cai, cirezi de vite, turme de oi răspândite până către Podu Cailor, Musceta, Tăul Știol, Șaua Gărgălău, Picioru Oncului. Vârful Puzdre, Anieşu şi vârful Laptelui închid panorama NV a Gărgălăului.
Traseul poate începe, în funcție de mijlocul de transport avut la dispoziție, din Pasul Prislop ori din Șaua Știol – la capătul jgheabului de avalanșă ce coboară spre Cascada Cailor. În Șaua Știol, amplasat pe bolovani calcaroși – vestigii de morene și lapiezuri – apare marcajul turistic bandă albastră ce suie către spre Şaua Gărgălău.
La stânga rămâne un staul pentru oi, mai jos fostul saivan din Şaua Ştiol şi refugiul Administrației Parcului Național Munții Rodnei – Jandarmilor montani. În dreapta e Culmea şi vârful Musceta separând căldarea Gărgălăului de Zănoaga Cailor, mai în dreapta Podul Cailor. Tot în dreapta e saivanul şi stâna de deasupra Cascadei Cailor. Simbolul rutier – interzis – apare amplasat pe o stâncărie înainte de zona cu doline, lapiezuri şi ponoare.
Poteca turistică – marcată cu bandă albastră – și secularul traseu pastoral suie prin dreapta lacului glaciar Izvorul Bistriţei Aurii (Tăul Ştiol) ajunge în Şaua Gărgălău, continuând de acolo spre Anieşul năsăudean, respectiv pe Bulevardul Rodnei spre Putredu Galațiului – Șaua și vârful Puzdre.
După circa 1 km deviem la stânga, spre malul geografic stâng al incipientei Bistrițe Aurii. Aici pot fi admirate mini cascade, repezișuri, bulboane înspumate, pâlcuri de molizi, ienuperi și numeroși boscheți de rododendron (smârdan) și afin.
Traversăm prin vad și suim oblic spre culmea Picioru Oncului, puțin în dreapta unei ravene afunde orientată SE-NV, vizând zona în care marea de jnepeniș permite deplasarea pe poteci pastorale către culme. Întâlnim izvoare și pâraie cu apa potabilă. Urcușul continuă constant spre dreapta, pe spinarea cu pajiște alpină și jnepeniș, apoi, o lungă porțiune, stâncos-custuroasă. La dreapta e căldarea N a Garăgălăului și Tăul Știol, la stânga valea Putredu și panorama spre vârful Tomnatec II, Creasta Pleșcuța, vârful Inău și Inăuț.
Suim pe Picioru Oncului și panorama se deschide spre Culmea Tomnatecului (vârful Tomnatec II – 1943 m), valea Putredu, căldarea cu căsoaie pastorală Putredu la Mori, Tarniţa lui Putredu, Coasta Netedă, Tomnatecu I, vârful Inău, vârful Inăuţ, Creasta Pleşcuţa. De pe Picioru și vârful Oncului se mai văd vârfuile La Om din Munţii Suhard, Zâmroslavele, Munții Țibău, Obcinele Bucovinene, vârfurile Fărîoane din Suhard, Rarăul… Culmea Oncului prezintă trei cocoaşe stâncoase peste care, sau/și prin stânga cărora, trece poteca pastorală.
În urcare, dacă privim la dreapta, zărim varii imagini cu Tăul Ştiol, Culmea și vârful Musceta, Gărgălăul, Mănăstirea Prislop, Munții Maramureșului (din Prislop spre Fântâna Stanchii, Cearcănu, Podu Cearcănului, Capra, Toroiaga, Măgura… 3 ore – 3 ore și 30 de minute avem nevoie să atingem borna topo – 2158 m – din vârful Gărgălău. La stânga vedem Munții Rodnei – culmea principală SE (marcaj turistic bandă roşie), vârful Clăi, La Cepe, vârful Omului, Cișa, Tarnița lui Putredu, Coasta Netedă, Tomnatecu I, vârfurile Inău și Inăuț dar și vârful Corongiş, custuros-stâncoși vârful Heniu din Munții Năsăudului.
Cea mai alpin-impresionantă panoramă se deschide de pe vârful Gărgălău peste Șaua Știol spre Bulevardul Rodnei, vârful Galaţului, Laptelui, lăsând în dreapta vârful Puzdre, apoi Tarnișa Negoiescului, Tarnișa Bârsanului, vârful Repedea, vârful Cormaia, vârful Rebra, vârful Buhăiescu Mic și Mare, in fine, vârful Pietrosu Rodnei (2303 m). Spre stânga, către plaiurile năsăudene, se desprind culmile vârfurilor Mihăiasa, Rabla, Paltinu I-II-III, un alt vârf Pietros și diferită Coasta Netedă, vârful Ţapului.
De pe vârful Gărgălău coborâm pe poteca marcată turistic bandă roșie, printre nivații cu întârziate depozite groase de nea, spre Şaua Gărgălău (loc de campare cu cortul în locaţia La Izvoare). În caz de vreme rea se poate scurta traseul cu circa 2 km coborând direct un picior nordic al Gărgălăului, ieșind, pe lângă mici tăușoare, în jnepeniș și la poteca marcată cu bandă albastră ce leagă Şaua Ştiol de Şaua Gărgălău.
Se continuă traversarea și coborârea prin căldarea cu mare de jnepeniș și zone umede aflate la E de Şaua Gărgălău pentru a ajunge la Tăul Ştiol – pe malurile lacului glaciar ilegal amenajat, triplat ca suprafață, îndiguit. De la lac se merge spre stânga, prin pajiștea cu poteca și bandă albastră, spre Şaua Ştiol (5 ore si 30 de minute – 6 ore de circuit). De aici putem coborî spre Cascada Cailor, merge spre telescaun Știol – Salvamont – Runcu Știolului ori la dreapta, spre Pasul Prislop.