Mara: Din Mara prin valea Mătrăguna, pe Piatra Tisei de Mara
Traseu: Mara – valea Mara – valea Mătrăguna – Piatra Tisei de Mara
Obiectiv: satul Mara, gospodării tradiționale, valea Marei superioară, valea Mătrăgunii, Piatra Tisei de Mara
Localizare: Maramureș, Mara, Munții Igniș
Itinerar: Baia Mare – Pasul Gutâi – sat Mara – 55 km (pe 18)
Marcaj turistic: nu există
Tip traseu: excursie în circuit
Grad dificultate: mediu
Echipament necesar: adecvat sezonului, bocanci, bețe trekking
Lungime și durată: 5-6 ore, 12-14 km
Diferența de nivel: 450-500 m
Recomandări: harta Zona turistică Budești – Desești din seria Gutinul Turistic
Avertismente: zonă cu vipere și stâne cu câini ciobănești vara
Căi de acces: din centrul satului Mara în amontele văii Mara, pe drumul spre Barajul Runcu – Tătaru apoi în amontele văii Mătrăgunii
Mijloace de locomoție: curse autobuz, microbuz spre Sighetu Marmației via Pasul Gutâi și Mara sat; autoturism personal
Sugestii de cazare: cort, gospodării rurale, pensiuni din Mara și Desești
Descriere traseu:
Plecam din Baia Mare spre Mara admirând Piatra Ecoului, Biserica Vlaicului, Turnul Ars, trecând prin Pasul Gutâi. Coborâm spre Mara. Admirăm Creasta Cocoşului, la stânga ei Munţii Maramureşului și în continuare spre V-NV lanţul montan Zakarpatya al Ucrainei.
Ajungem în faţa magazinului sătesc din Mara (fost Crăceşti). De aici mergem pe drumul tehnologic spre amenajarea hidrotehnică Baraj Runcu – Tătaru. Dacă privim în urmă zărim vârful Secătura, Creasta Cocoşului şi vârful Gutâi. Imediat auzim în dreapta mugetul năvalnic al văii Mara prăbuşită într-un repeziş cu bolovani andezitici suri-roşietici.
De-acum în spate se ivesc treptat gospodăriile răzleţe dinspre amonte vaii Hopşia până spre Tăul Morărenilor. În dreapta sus, dincolo de fânaţele intercalate cu arinişuri şi alunişuri specifice zonei, atrage privirile Piatra Tisei de Mara iar la dreapta valea Mătrăguna. Rămâne în stânga valea Hănţoaia (afluent dreapta al râului Mara).
Într-un ceas ajungem la podul de peste râul Mara unde ne intersectăm cu marcajul turistic triunghi albastru ce debutează-n Deseşti, urmând o vreme fosta CFF spre Izvoare. Coborâm din drumul betonat în dreapta, avansând prin lunca îngustă cu arini în care şerpuieşte un pârâiaş modest.
Mara curge în dreapta. O traversăm continuând pe valea Mara, în avalul malulului stâng. Versantul din stânga (constituind malul drept al văii Mătrăguna la confluenţa cu râul Mara) se termină într-o stâncărie de netrecut. De aici nu putem intra în valea Mătrăguna.
La N-NV de valea Mătrăguna e o altă vale mai modestă, avându-şi obârşia sub vârful Ticerii (926 m altitudine), pieptul stâncos împădurit cu acel pinten insurmontabil separându-le.
Mergem către NV pe sub versant apropiindu-ne de gura următoarei văi ce coboară din stânga, ramarcând ascendentul (de la SV spre NE) şleau de căruţe. Perspectivele S-SV se deschid către Măgura Mare (848 m altitudine) şi vârful Covata (1100 m altitudine). Ajungem într-o poieniţă. Poteca e în dreapta şi conduce într-o altă poiană iar de-acolo-n sus, pe un drum de TAF sinuos, având drept ţintă vârful Ticerii, poalele SE.
Urmăm drumul spălat pe alocuri de ape. În dreapta apar alte poieni, pe sub ele curge valea Mătrăguna printr-o albie accidentată şi acaparată de huci impenetrabil. O altă poiană e mai sus și în dreapta drumului. Către aceasta conduce un vechi drum de căruţe pe care-l urmăm.
Creasta Cocosului atrage încă o dată privirile. Un făget de pe malul drept accidentat ascunde continuarea drumului pastoral spre o limbă de poiană-luncă. Suim și traversăm prin vad și ieșim într-o poiană superioară.
Vârful Ticerii se îndepărtează mai sus şi către stânga în timp ce în dreapta, peste albia văii Mătrăguna, debutează abruptul versant cu deset de foioase suind spre Piatra Tisei (culmea). Continuăm prin salba luncilor-poieni spre valea Mătrăgunei (obârşie). Ajungem la o colibă, iar deasupra ei la un mestecăniş.
Urcăm pe firul unui pârâu-afluent și ajungem într-o culme intermediară. Dedesubt – la E-SE- în cuveta după o majoră clivare multimilenară din Culmea Pietrei -Ticera, a apărut un tău mare, de blocaj, aproape circular, nemarcat pe hărţi. Deasupra lui – către NE – e o locație pastorală tradițională.
De aici priveliştea se deschide spre Pietrosul Ucrainei, Muntele lui Şerban, Pop Ivan, Paltinul, Farcău şi Mihailec. La dreapta tăului se desfăşoară Piatra Tisei de Mara (culmea) orientată NE-SV, cu abruptul NV aducând a perete în porţiunea centrală şi bolovănos-megalitic în cea finală.
Ocolim tăul prin dreapta și ieșim la stână apoi cotim pe o terasă din dreapta şi după aceea în sus, pe versantul înclinat la 45-60%, punctat de huceagul de aluniş şi fag, ieșim pe un platou superior la o căsoaie-stână. De aici putem admira Deseştiul şi Mara, deasupra lor Munţii Lăpuşului începând cu Sermeteşul, continuând cu vârful Neteda, Prisaca, Făgădău Pintii şi apoi Gutâiul.
Urmăm culmea ocolind stâncăriile din ce în ce mai impresionante şi frecvent decorate cu feriguţe. Lăsăm la stânga câteva turnuri separate de aparent insurmontabile vâlcele. Culmea e vag sinuoasă şi ascendentă. Mestecenii se intercalează făgetului, în dreapta, peste valea Mătrăguna şi dublând parcă vârful Ticerii, se iveşte chelia vârfului Pleşca Mare (1292 m altitudine).
Din vârful Pietrei Tisei ( 857 m altirudine) culmea coboară uşor spre SV având un aspect custuros, terminându-se într-o cascadă megalitică de andezituri sur-argintii sub care apare o mică grotă-vizuină din lespezi aruncate tectonic de-a valma. S-au scurs 3 ore și 45 de minute de la plecare.
Privind spre S, în relieful vălurit, primăvara devreme, după topirea zăpezii, apare Tăul Tilincii. Alte două tăuri mai mici îl preced, fiind dispuse într-o altă cuvetă, unul în continuarea celuilalt, la nici 100 m N de primul. În apropierea lor este o colibă şi-o stână apoi infinite arinişuri, mejde de hotar şi fânaţe.
Începe coborârea (imposibilă pe versant, printre turnurile-stâncării, risc iminent de alunecare-n abrupt). Mai întâi mergem spre Piatra Tisei de Mara (extremitatea NE a culmii) trecând pe lângă exemplare clivări de roci imense invadate de feriguțe.
Dintr-o mică şa cu mesteceni coborâm spre SE strecurându-ne printre martorii andezitici de eroziune cu aspect de donjoane, contraforţi sau degete uriașe, descindem în liziera de aluni apoi într-o terasă punctată de megaliţi cu alură de împietrite clăi. (conform geologului Dumitru Iştvan, prelunga culme vulcanică-andezitică ce acompaniază precum o inexpugnabilă cunună zona de N-NE a masivului Gutâi începând cu Piatra Săpânţei şi terminându-se cu vârful Ticeri, a suferit o majoră clivare în urmă cu 40-60 de milenii, efectele tectonice fiind facil exemplificabile prin rocile vulcanice care au apărut intruziv într-un un plan inferior, separate fiind de masiv/ roca culmii mamă prin terase sau/ şi cuvete în care se remarcă zone umede/ tăuri frumoase, din păcate uneori drenate/ secate de către proprietarii de terenuri care le consideră improprii agriculturii).
De la poalele S-SV ale Pietrei Tisei de Mara mergem printre culmi scunde, traversând vâlcelele cu hăţişuri de arin şi alun între care se află efemerele (dispar vara, pe secetă) Tăul cu Bote şi mai jos, spre Mara, Balta lui Gherhan.
Ajungem la stâna văzută de pe Piatra Tisei de Mara iar de aici, daca privim spre S, vedem tăul circular spre care ne îndreptăm traversând un vâlcel apoi o culme, întâlnind (la topirea zăpezii) două tăuri gemene. Suim la tăul circular puţin afund, aflat în curs de colmatare și eutrofizare mulţumită luxuriantei vegetaţii lacustre.
De la tău se deschide o nouă panoramă spre platoul vulcanic Gutâi şi Creasta Cocoşului, satul Mara şi un crâmpei din Breb iar la N-NE și la dreapta Pecealului şi Pietrosului Bardău se ivește vârful Ţiganu şi piramida trapezoidala a vârfului Toroiaga. În continuare dăm într-un şleau de căruţe ce conduce printre livezi tradiționale spre centrul satului Mara, interesectând traseul turistic Deseşti – Izvoare marcat cu triunghi.
După mai bine de 2 ore de coborâre și 6 ore de la debut traversăm râul Mara pe podul de beton și ne încheiem circuitul la sătescul magazin central.